Lino Aldani a ajuns și la noi, mai ales prin traduceri din anii ’80-’90, cînd science fiction-ul italian era o prezență constantă în colecțiile Fantastic Club sau SF Orion.
A apărut și în antologii SF din perioada comunistă ca și în Almanahul Anticipația, unde stilul său lucid și critic a fost mereu bine primit.
Aldani scria un science fiction care îți punea întrebări. Era mai puțin cu roboți și lasere, mai mult cu societăți în derivă, oameni care se caută pe sine, guverne care mint frumos și viitoruri care seamănă periculos de bine cu prezentul.
Astăzi, poate că nu i se mai pronunță des numele, dar Lino Aldani merită redescoperit. Dacă-l vezi printr-un anticariat, nu-l rata. Dacă-l găsești în ebook, descarcă-l. Lectura e garantat provocatoare.